.png)
Merg cu viteză în jos prin pădure și brusc pierd terenel de sub roți, zbor prin aer, habar n-am ce se întâmplă, dau nasul de pământ, sperând că chirurgii vor putea repara fractura multiplă. Din fericire, totuși, lutul moale a amortizat impactul, iar nasul și o parte a feței, împreună cu restul corpului, au suferit doar câteva abraziuni și pete sângeroase. Investigațiile ulterioare au constatat că m-a oprit de un copac mai mic invizibil care, probabil în timpul unei furtuni nocturne a căzut peste o poteca de pădure.
A cui este vina, a cui? Puteți spune că, de vină a fost lipsa de atenție a ciclistului, dar mă întreb, cum poate fi observat un obstacol care nu poate fi observat? Chiar nu l-am văzut-o deloc, așa că, habar nu am de ce am fost catapultat în aer. A fost o zi frumoasă și însorită de mai, când soarele creează într-o pădure mai puțin densă un frumos mozaic de lumină și umbre. Pentru unii frumos, pentru alții nu. Pentru mine NU, cel puțin în acel moment, pentru că datorită lui, arborele a fost perfect deghizat. Eu și având pe nas o pereche de ochelari întunecați, de parcă aș merge să mă bronzez la plajă, nu alta...
Chiar a doua zi am comandat o pereche de ochelari fotocromatici, care să mă protejeze de astfel de probleme. Dar a fost o decizie pripită. Pentru astfel de situații este nevoie de ochelari polarizați :-) Fotocromaticii sunt minunați când dau startul la lumina zilei și închei cursa la amurg, respectiv când schimb pădurea și spațiul deschis în timpul traseului. Atunci nu este nevoie să port două perechi de ochelari cu mine și să le tot schimb în funcție de luminozitate. Însă este cu totul altceva, să începi la amurg și să termini pe întuneric. În acest caz este nevoie categoric de ochelari cu lentile clare, pentru că fotocromii rămân ușor întunecați chiar și în modul cel mai luminos. De câteva ori i-am luat din greșeală într-o cursă de noapte pe străzi și, cumva, nu mi-a trecut prin cap dacă orașul economisește la iluminat cu o intensitate a luminii mai mică sau pur și simplu nu vrea să deranjeze hoții la locul de muncă.
Ochelarii polarizați ar trebui să „ajusteze inegalitățile” chiar și în lumina directă a soarelui, eliminând diferența dintre lumină și umbră. Până acum, i-am experimentat, dar nu pe bicicletă, ci la volan, și pot spune că, adaugă un sentiment de siguranță chiar și la apusul soarelui. În pădure, unde soarele strălucește printre ramuri și frunze, aceștia sunt de neprețuit. Planul meu este să îmi cumpăr în curând un hibrid fotocromatic-polarizat.
Încețoșarea, o altă slăbiciune a multor ochelari. Există diverse spray-uri și finisaje de suprafață pentru această problemă, dar din experiența mea, joacă același rol ca un adeziv instant - funcționează exact o singură secundă….
O caracteristică foarte importantă pentru mine, care transpir excesiv, este drenajul sudorii. Unele modele au o canelură obișnuită de drenaj din cauciuc pe partea interioară de sus a cadrului, ceea ce, în opinia mea, este o invenție echivalentă cu invenția roților, adică excelentă. Și dacă nici acest lucru nu funcționează, este bine să aveți lentile rezistente la zgârieturi. Asta în caz că, ar trebuie să le puneți, cel puțin în timpul traseelor prin pădure, într-un buzunar în care țineți cheile :-) Și rama durabilă ar trebui să fie un lucru de la sine înțeles. Eu de exemplu, am avut tot felul de ochelari de plastic care au rezistat doar 4-5 curse. Nu pare așa, dar aceștia trebuie să reziste și presiunii curelelor de la cască, iarna sunt purtați sub o eșarfă / cagulă / bandană, uneori, pe lângă cheile din buzunar mai vin în contact cu câte o ramură dacă conduci prin desișuri. Cu siguranță, alternarea temperaturilor de la -20 la +40 are, de asemenea, un efect asupra ramei și a rezistenței sale, proprietățile materialului se schimbă în astfel de condiții extreme. Nici transpirația și agresivitatea acesteia nu au efecte benefice asupra materialului.
Caracteristicile de mai sus și multe altele sunt ceea ce aștept de la o pereche de ochelari de ciclism de calitate. Că vor supraviețui cel puțin un sezon, în cazul meu ca un ciclist hobby entuziasmat, acest lucru înseamnă aproximativ 500 de ore pe bike din ianuarie până în decembrie :-)
